Instruirea si informarea lucrătorilor, formarea tinerei generații în spiritul prevenirii riscurilor profesionale.
 
 
Sănătatea şi securitatea la locul de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale politicii europene privind ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale.
Cu toate acestea, în prezent, în ţările Uniunii Europene, precum şi în România, se înregistrează încă rate foarte crescute ale accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.
Din analiza evoluţiei numărului de accidentaţi la nivel naţional se relevă faptul că, în fiecare an, mii de lucrători suferă vătămări la locul de muncă, cele mai multe evenimente înregistrându-se în microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM).
Îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă reprezintă o preocupare comună, atât dintr-o perspectivă umanitară, cât şi dintr-una economică. Un mediu de lucru sigur şi sănătos reprezintă un element esenţial pentru calitatea muncii şi un factor de performanţă pentru întreprinderi.
Abordarea europeană privind asigurarea sănătăţii şi a securităţii lucrătorilor acordă o importanţă deosebită instruirii si informării lucrătorilor - aceasta reprezentând o etapă în desfășurarea activităţii în condiţii mai sigure şi mai sănătoase şi o cale către reducerea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
De la adoptarea Directivei Cadru 89/391/CEE, instruirea si informarea lucrătorilor reprezintă o cerinţă juridică pentru toţi angajatorii din statele membre UE. Deşi angajatorii sunt singurii responsabili de asigurarea securităţii şi sănătăţii în întreprinderile lor, Directiva cere şi lucrătorilor să îşi ofere sprijinul.
Prin instruirea si informarea lucrătorilor in domeniul securității și sănătății în muncă:
 Se asigură un mediu de muncă sigur şi sănătos, prin:
Însuşirea de către lucrători a cunoștinţelor ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ;
Formarea deprinderilor privind lucrul în siguranţă;
Identificarea cu mai mare ușurinţă de către lucrători a pericolelor şi a riscurilor de la locurile lor de muncă;
Creșterea capacităţii lucrătorilor de a gestiona situaţiile periculoase şi situaţiile de urgenţă;
Conștientizarea şi responsabilizarea lucrătorilor privind desfășurarea activităţii fără a-şi pune în pericol viaţa şi sănătatea lor şi a celor din jur;
Dezvoltarea unei culturi de prevenire care va face ca desfăşurarea activităţii în siguranţă să devină o obişnuinţă pentru lucrători.
 Se reduc costurile umane şi financiare datorate accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, prin:
Reducerea numărului de accidente şi boli profesionale;
Diminuarea gravităţii consecinţelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
Prelungirea vieţii active.
Prin efectele atitudinale pozitive ce le creează, instruirea si informarea lucrătorilor sunt percepute ca fiind elemente intrinseci ale procesului de prevenire. Astfel, nu de puține ori întâlnim expresii de genul:
a. comportament sigur;
b. atitudine în fața riscurilor.
Deși nimeni nu dorește să se accidenteze, totuși mulți ajung să se familiarizeze cu riscul atât de mult încât să-și asume să conviețuiască cu acesta.
Cele mai multe accidente se produc atunci când lucrătorii nu recunosc o situație periculoasă și nu iau măsurile preventive necesare.
Angajatorii nu au întotdeauna soluţii la toate problemele de sănătate şi securitate. Adesea lucrătorii şi reprezentanţii acestora dovedesc faptul ca sunt in posesia unor cunoștinţe vaste şi a unei bune experienţe privind activitatea şi riscurile specifice locurilor de muncă, precum şi privind modul în care acestea le pot afecta securitatea şi sănătatea. Din acest motiv, locurile de muncă unde lucrătorii au o atitudine pro-activa în materie de sănătate şi securitate prezintă adesea un nivel mai scăzut de risc profesional şi o rată mai redusă a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
Prin urmare, lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea să solicite îmbunătăţiri privind securitatea şi sănătatea în muncă. Aceștia trebuie încurajaţi să facă sugestii şi recomandări şi să participe la crearea unor sisteme sigure de muncă.
Activitatea de control realizata de inspectorii de munca din cadrul ITM Sibiu, întâlnirile cu angajații și angajatorii organizate de instituția noastră, au scos în evidenta o serie de neîmpliniri cu care se confruntă întreprinderile din județul Sibiu.
Uneori instruirea şi informarea lucrătorilor este realizată în mod formal, angajatorii considerând că şi-au îndeplinit obligaţia stabilită în Legea nr.319/2006 prin simplul fapt că Fișele de instruire individuală sunt completate.
Nu întotdeauna sunt cunoscute rolurile, responsabilităţile, obligaţiile şi drepturile legale ale angajatorilor, lucrătorilor şi ale reprezentanţilor acestora în ceea ce privește informarea, consultarea şi instruirea, în special în IMM.
Există situaţii în care angajatorii care şi-au asumat cu bună credinţă responsabilităţile în domeniul SSM, nu reuşesc să respecte în totalitate cerinţele legale privind instruirea si informarea lucrătorilor, deseori datorită lipsei de informaţii şi a resurselor insuficiente. Aceștia, cu precădere, au nevoie de sprijin metodologic şi logistic cu privire la modul de abordare a procesului instruire şi informare a lucrătorilor. Este nevoie de exemple concrete de paşi pe care toate părţile implicate îi pot face pentru a îmbunătăţi în mod semnificativ procesul de instruire si informare a lucrătorilor.
Microîntreprinderile şi întreprinderile mici au capacităţi administrative şi financiare limitate şi au nevoie de informare şi asistenţă cu privire la buna înţelegere şi implementare a cerinţelor legale.
Prin verificările efectuate în aceste tipuri de întreprinderi, inspectorii de muncă au contribuit in mod efectiv la implementarea unui mod de abordare corect şi coerent a procesului privind informarea şi instruirea lucrătorilor.
De asemenea, în timpul controalelor, inspectorii de muncă au încurajat lucrătorii şi reprezentanţii acestora să colaboreze activ cu angajatorii lor pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă.
Informarea şi instruirea adecvată, precum şi măsurile de consolidare a participării lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora pot contribui la crearea unui mediu de muncă mai sigur şi mai sănătos, în condiții de legalitate privind relațiile de muncă, elemente ce reprezintă factori de performanţă pentru întreprinderi.
Potrivit prevederilor Legii nr. 108/1999 pentru înființarea Inspecției Muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare, Inspecția Muncii îndeplinește funcția de comunicare și informare, prin care se asigură schimbul de informații cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice supuse activităţii de control, informarea acestora şi a cetăţenilor asupra modului cum se respectă şi se aplică prevederile legislaţiei din domeniile de competenţă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a fost și este preocupat printre altele de informarea în permanență a angajatorilor și a angajaților cu privire la noutățile legislative în domeniul de competență, conștientizarea acestora asupra consecințelor sociale și economice ale muncii fără forme legale și nu numai, atât pentru angajator, cât și pentru lucrător. In acest sens, periodic, au fost organizate întâlniri cu angajatorii din toate domeniile de activitate.
În perioada 14.06.2017 – 31.08.2017, s-a desfășurat acțiunea de informare și conștientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată. Cu această ocazie au fost întocmite și prezentate materiale informative care au vizat aspecte privind contractul individual de muncă, timpul de muncă, elementele care trebuie înregistrate în registrul general de evidență al salariaților și termenele de transmitere ale acestora.
Începând din data de 5 august 2017, au fost prezentate principalele modificări și completări aduse Codului muncii de OUG nr. 53/2017.

Acțiunile de informare și conștientizare au constat în:

1. Organizarea unui număr de 3 sesiuni de informare în Sibiu, cu 105 participanți - reprezentanți ai unor agenți economici, experți contabili, inspectori resurse umane, juriști, îndeosebi din unități care desfășoară activități în domeniile ce înregistrează o incidență crescută a muncii nedeclarate.
2. Contactarea unităților administrativ teritoriale din județul Sibiu în vederea asigurării unei comunicări instituționale fluente și organizării unor centre de comunicare pentru desfășurarea de sesiuni de informare și conștientizare.
3. Organizarea unei sesiuni de informare cu un număr de 18 reprezentanți ai autorităților publice locale, în vederea conștientizării grupurilor de persoane cu nivel scăzut de educație, a persoanelor din zone izolate, a persoanelor defavorizate și a celor care beneficiază de o formă de asistență socială.
4. Acțiuni de îndrumare individuală a unui număr de 315 unități de pe raza județului Sibiu care desfășoară activități în domeniile ce înregistrează o incidență crescută a muncii nedeclarate: construcții, transport, panificație, industria textilă, activități de servicii în tehnologia informației, întreținere și reparații auto, servicii de spălătorie auto, alimentație publică, comerț. Inspectorii de muncă desemnați să participe la acțiunea de informare și conștientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată au prezentat materiale informative în ceea ce privește consecințele muncii nedeclarate pentru agenții economici care uzează de fenomenul muncii nedeclarate.
5. Acțiuni de îndrumare individuală și colectivă a unui număr de 2850 persoane găsite la muncă cu ocazia controalelor desfășurate în vederea identificării și combaterii muncii nedeclarate. Inspectorii de muncă desemnați să participe la acțiunea de informare au prezentat materiale informative în ceea ce privește consecințele sociale și economice ale muncii nedeclarate pentru persoanele care muncesc fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă, în baza unui contract individual de muncă suspendat sau în afara programului stabilit în contractul individual de muncă cu timp parțial.

La toate acțiunile menționate mai sus angajatorii au fost informați cu privire la intensificarea acțiunilor de control privind identificarea și combaterea muncii nedeclarate, indiferent de domeniul de activitate.



Programul de Guvernare 2017-2020 stabilește masuri coerente in ceea ce privește politicile din domeniul educației, bazate pe nevoile pieței muncii. Pornind de la aceste cerințe ITM Sibiu a organizat si continua sa desfășoare o serie de activități menite să capaciteze tânăra generație in scopul însușirii unor minime informații cu privire la riscurile din mediul lucrativ. Aceste cunoștințe pot fi deosebit de utile prin generarea unor atitudini pozitive in confruntarea cu riscurile profesionale, atunci când tânărul ajunge în mediul de muncă. Redăm în cele ce urmează câteva dintre acțiunile noastre ce vizează educarea tinerei generații încă de pe băncile școlii, cu privire la crearea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale, în vederea intrării pe piața muncii.

 ”VALENŢE CULTURALE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ”

Aceasta campanie națională a prins contur prin diseminarea experienței acumulate de către ITM Sibiu care a elaborat si aplicat metodologia acestei acțiuni începând cu anul 2006. Motivarea elaborării acestui proiect este legata de realitatea statisticilor europene, in conformitate cu care rata accidentelor de muncă în cazul lucrătorilor tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, este cu 50% mai mare decât la orice altă grupă de vârstă a lucrătorilor. În fiecare an, sute şi mii de tineri din Europa suferă accidente de muncă sau afecţiuni de origine profesională. În mod tragic, o parte dintre aceştia îşi pierd viaţa, iar unii nu trec nici măcar de prima zi de muncă. O serie de boli profesionale sau afecţiuni, cum sunt, de exemplu, cancerul, durerile de spate sau pierderea auzului au o evoluţie lentă de-a lungul timpului. Multe dintre aceste tragedii pot fi prevenite.
Datele statistice analizate periodic de ITM Sibiu, au evidenţiat faptul că, datorită condiţiilor sociale în care trăiesc, tinerii caută locuri de muncă după împlinirea vârstei de 16 ani şi chiar mai devreme. Cei mai mulţi prestează munci sezoniere în timpul vacanţelor de vară. Ei acceptă foarte ușor să lucreze fără forme legale şi să presteze munci nepotrivite, in raport cu nivelul de maturitate fizică şi mentală. Astfel se expun riscului de accidentare deoarece tinereţea îi îndeamnă să practice meserii riscante şi/sau solicitante din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, împiedicându-i de cele mai multe ori să-şi recunoască limitele. Capacitatea de a recunoaşte pericolele potenţiale, precum şi munca în condiţii de securitate, solicită simţ practic, dar şi putere de observaţie, instruire şi experienţă.
Fiind nou veniți în câmpul muncii, este posibil ca tinerilor să le lipsească experiența și, adesea, maturitatea fizică și psihologică. Este posibil ca ei să nu acorde importanța cuvenită riscurilor cu care se confruntă. Există și alți factori care îi expun pe tineri unor riscuri mai mari, precum:
• nivelul insuficient de competențe și de formare;
• necunoașterea drepturilor proprii și a obligațiilor angajatorului;
• insuficientă încredere pentru a semnala eventualele probleme;
• nerecunoașterea de către angajatori a protecției suplimentare de care au nevoie lucrătorii tineri.
An de an acest proiect a fost aplicat in județul Sibiu pe baza parteneriatului stabilit intre ITM Sibiu si ISJ Sibiu, fiind organizate fazele pe județ ale concursului ,,Știu și aplic – Securitatea și sănătatea în muncă se dobândește de pe băncile școlii” și participările anuale la faza naționala a acestui concurs școlar. În cursul acestui an, 6 unități școlare au fost selectate si au participat la desfășurarea proiectului iar rezultatele obținute la faza județeană și națională a concursului interșcolar au fost meritorii.


 “ÎNVĂŢ ŞI MĂ PROTEJEZ!”

Acest proiect educațional desfășurat de ITM Sibiu in colaborare cu ISJ Sibiu si-a fixat ca obiectiv integrarea securităţii şi sănătăţii în învăţământ, pentru a da copiilor o șansă în plus, având in vedere posibilitatea ca aceștia să înveţe, să trăiască şi să lucreze în siguranţă. Grupul ţintă l-au constituit copii din clasele primare (9 – 11 ani) cărora le-au fost prezentate diverse teme de securitate si sănătate, într-un mod educativ, dar distractiv şi plin de imaginaţie, cu ajutorul filmuleţelor şi al unor activităţi creative. În acest scop s-a recurs la utilizarea ca resursa educativa, a materialelor realizate de către Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) care a creat, alături de consorţiul Napo, o serie de instrumente didactice privind securitatea şi sănătatea, pentru învăţători.
La finalul acţiunii a fost organizată o conferinţă în cadrul căreia au fost prezentate: proiectul pilot, rezultatele obţinute în cadrul activităţilor didactice specifice precum şi dezbateri si analize obiective privind posibilitatea diseminării experienţei dobândite prin generalizarea proiectului educaţional la nivelul judeţului Sibiu şi apoi la nivel naţional.

 „ZIUA ŞTAFETEI”

Pentru a marca Ziua Internaţională a Drepturilor Copiilor, Inspectoratul teritorial de Muncă Sibiu, alături de Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu şi Şcoala Gimnazială Slimnic, a implementat începând cu anul 2016, o noua forma pilot pentru „Ziua Ştafetei”, campanie – eveniment ajunsă la cea de-a V a ediţie, coordonată la nivel naţional de către Fundaţia Terre des Hommes, prin care adulţii predau ştafeta propriilor meserii unor elevi dornici să le înveţe.
Recunoscând potenţialul extraordinar al copilului, dreptul său de a participa în societate şi de a-şi exprima liber opiniile asupra tuturor situaţiilor care îi afectează direct viaţa, în cadrul „Zilei Ștafetei”, copii participa la procesul de instruire, pentru a prelua meserii precum: jandarm, ospătar, jurnalist, IT-ist, carmanger, operator CNC etc.
Pe lângă aspectul vocaţional al campaniei (acela de a le facilita tinerilor experimentarea profesiei pe care si-o doresc), s-a introdus un element de noutate în formatul campaniei, acela de instruire a profesorilor si elevilor cu privire la cunoștințele de baza din domeniul securității și sănătății în muncă. Integrarea componentei de promovare a normelor de protecţie la locul de muncă va ajuta la dezvoltarea unei culturi de prevenire a riscurilor pentru actualii elevi – viitorii angajați.
În cadrul acestui Program Pilot, elevii participanţi, pe parcursul unei zile au practicat o anumită meserie, la un loc de muncă organizat în cadrul unei întreprinderi, sub supravegherea permanentă a cadrelor didactice şi a conducătorilor locurilor de muncă, ocazie cu care tinerii au avut posibilitatea să înţeleagă, la modul practic necesitatea purtării echipamentului individual de protecţie, cunoaşterii modului sigur de a acţiona la locul de muncă, precum şi alte elemente de prevenire indispensabile în cadrul unor meserii. Datorita modului in care a fost organizata, „Ziua Ştafetei” este perceputa in județul Sibiu ca fiind ziua în care tinerii încearcă profesiile mult visate, într-un mediu de lucru sănătos și sigur.
prefectura sibiu
26.09.2017
 
promovare online sibiu, web design sibiu, sensmedia